vineri, 7 noiembrie 2008

nu sunt ce par a fi- nu sunt nimicdin ce-as fi vrut sa fiu!dar fiindca m-am nascut fara sa stiu, sau prea curind, sau poate prea tirziu...m-am resemnat ca orice bun crestin,si n-am ramas decat ....cel care sunt!---ion minulescu ,,nu sunt ce par a fi...,, alergam disperati pe culuarele vietii,neindraznind sa privim inapoi.undeva ne asteapta o linie de sosire pe care putem sa o trecem sau nu,intr-o ordine oarecare.invins sau invingator e musai sa poti sa duci cursa pana la capat!te simti epuizat si nervos....pieptul iti salta in ritm sacadat....lacrimi de bucurie ,necaz sau regret ti se preling pe obraji,iar pleoapele iti aluneca incet unindu-si genele ude..luna isi poarta falnica trena pe cerul noptii si te invaluie cu atingerea ei.un roi de vise iti da tircoale si te ademeneste ,patrunzi intr-o lume misterioasa ,intr-un labirint din care nu mai poti sau nu mai stii sa iesi.urmeaza ca cerul sa-si ridice obloanele ,sa te mingaie o raza timida de soare....e o noua zi ,un nou inceput ,o noua provocare!

Un comentariu:

Anonim spunea...

hm.the train of life.o noua zi.un nou compartiment.